Este vorba de Facultatea de Calcul Economic şi Cibernetică Economică, facultate pe care am absolvit-o şi eu în anul 1970, fiind membru al celei de a doua promoţii de absolvenţi. Facultatea a fost înfiinţată în anul 1967 şi a avut trei secţii şi anume:
- Secţia de Cibernetică Economică,
- Secţia de mecanizare şi Automatizare a Calculului Economic,
- Secţia de Statistică Economică.
Fiecare secţie avea un profil distinct al absolventului, dar dacă în Politehnica bucureşteană titlului de inginer i se adăuga încă un cuvânt care să întărească specializarea, vorbind de inginer electronist, inginer energetician au oricare altă specializare, în cazul absolvenţilor de la Facultatea de Cibernetică, absolventul era economist şi atât, deşi în cei 5 ani de studii căpătase foarte multe cunoştinţe care să-i dea o specializare distinctă. Nimeni n-a vrut să rupă pisica şi să-l facă pe absolventul de la facultatea de cibernetică fie economist-analist, economict- programator, ec-nomict-cibernetician şi, respeciv, economict-statistician. Nu a fost niciodată o problemă din exterior, ci o problemă din interior, căci multora le-a convenit săp se vopsească după terminarea facultăţii de Cibernetică drept absolvenţi de informatică, întruptându0-se copios din avantajele pe care le oferă informatic, lucru care se întâmplă şi în ziua de azi, căci absolvenţi de cibernetică şi de statistică, unii dintre ei fiind mari contestatari ai informaticii, mănâncă pâine albă din joburi de informatică economică.
Facultatea de CECE cu cele trei secţii lucra pe cicluri de 5 ani, cu programe analitice extrem de bine puse la punct, ortogonale între ele, căci nu era loc să se calce pe bătături specializările una pe cealaltă, din cauză că specialiştii care veneau să predea acolo ştiau meseriile foarte bine şi nu se intersectau în sistemul de bălăceală practicat prin aşa-zisa interdisciplinaritate exersată azi. Secţia de Mecanizare avea cursuri şi seminarii de informatică cât cuprinde.
Secţia de Cibernetică avea cursuri de modelare şi analiză pe săturate.
Secţia de Statistică avea cursuri de metode cantitative nenumărate.
Fiecare dintre studenţii celor tre specializări când terminau facultatea şi mergeau în producţie nu mai aveau nevoie de nicio perioadă de acomodare, căci specialiştii care le fuseseră profesori îi familiarizaseră cu problemele din producţie şi ei intrau în pâine din prima zi. Locurile de muncă disponibile la absolvire pe care le primeau la repartiţia naţională absolvenţii Facultăţii de Cibernetică erau excepţionale, numai în marile oraşe şi numai în instituţii de top, ceea ce era de fapt o recunoaştere a valorii acestor absolvenţi, dar şi nevoia de specialişti de înală clasă în locuri de muncă de importanţă excepţională. Absolvenţii Facultăţii de Cibernetică aveau porţile deschise oriunde şi-ar fi dort să lucreze, căci erau foarte bun.



(elaborat azi 11 septembrie 2020)